duminică, 1 aprilie 2012

Trup si suflet

Aseara am vazut un spectacol pe care il asteptam de mult: Dance a playful body. Citisem  despre el, vazusem un reportaj la tv, eram intrigata si nerabdatoare.

Insa, desi eram pusa in tema, nimic nu m-a pregatit pentru experienta de seara trecuta. Atunci cand vine vorba de arta, privim nu doar cu ochii, ci mai ales cu sufletul. Da, sunt poetica, dar asa este. Ganditi-va. Emotiile sunt raspunsuri necenzurate ale spiritului nostru, iar in fata unei sculpturi, unei picturi, unui concert sau spectacol, fara sa realizam ne lasam influentati de simturi, nu de intelect.

Aseara, simbioza Andreea Novac-Istvan Teglas, materializata in Dance a playful body, m-a propulsat in propriile mele frici, lupte si frustrari.
De cate ori v-ati oprit din roboteala zilnica sa va constientizati corpul? Ati stat vreodata in lumina diminetii privindu-va trupul din afara voastra? V-a placut? V-a rusinat? 

Aseara, in intimitatea studioului din Magheru, am avut sentimentul clar ca sunt singurul om din public, ca actorul din scena imi spune ca am un spirit incatusat de trup si ca daca vreau sa simt, sa traiesc cu adevarat, va trebui sa gasesc echilibrul dintre ele. 

Aseara am stat goala in fata lumii, cu sufletul pe dinafara studiind-mi masa de oase, carne si sange care este trupul meu. Am plecat ingandurata, insa multumita ca am trait o experienta autentica.

2 comentarii:

  1. Ador dansul, in special dansul contemporan. Nu am vazut 'Dance a Playful Body', dar, dupa blogul tau, am citit despre spectacol. Ultimul tau paragraf insa spune mai mult decit toate artciolele (luungi) pe care le-am citit. Am eu insa o problema cu niditatea pe scena, dar asta e un alt subiect.

    RăspundețiȘtergere
  2. Multumesc, Paul! Si eu ador dansul contemporan si nu numai, baletul clasic are un loc special in inima mea de asemenea.
    Cat despre nuditate, te asigur ca am intrat cu emotii mari in sala, nestiind cat de deschisa imi este mintea. Ceea ce este absolut exceptional la aceasta viziune artistica este faptul ca omul gol din fata mea era imbracat in asa de multe emotii, traia atat de intens relatia cu propriul suflet si propriul trup, incat totul a parut asa cum de fapt si este: natural.

    RăspundețiȘtergere